Conacul Benedek

Clădirea conacului a fost ridicată de către Benedek János în anul 1840, Construcţia este notată în lista monumentelor istorice cu nr. cod HR-II-m-B-12832, Conacul Benedek.

Construcţia este proprietatea municipiului Gheorgheni, fiind administrate de Fundaţia Ethnographia Gyergyoiensis, funcţionând sub denumirea Casa Creaţiei Populare.

Fundaţia înfiinţată în anul 1992 are ca scop ocrotirea morală şi materială a valorilor etnografice ale zonei, având o paletă bogată de activităţi: organizarea de programe de cercetare a valorilor etnografice zonale, organizarea şi desfăşurarea de programe de ocrotire a valorilor etnografice, reînvierea unor tradiţii populare (folclorice, etnografice) date uitării, cursuri, ateliere şi prezentări de tehnici populare şi meşteşuguri tradiţionale, editare şi popularizare de cărţi etnografice, mobilizarea tineretului în păstrarea tradiţiilor autentice.

Pe lângă numeroasele evenimente, programe pentru copii, cursuri şi ateliere Casa Creaţiei Populare găzduieşte şi trei expoziţii: o expoziţie de ţesături populare (porturi populare, textile din interioarele ţărăneşti), o expoziţie din modele de traforaje de lemn (peste 1200 de modele - scânduri de pe garduri, cerdace, faţade), o expoziţie vastă de ouă încondeiate.

Conform evidenţei Fundaţiei Transilvania Trust, Conacul Benedek este una dintre cele mai periclitate monumente din Transilvania, nu numai datorită stării în sine a construcţiei, ci şi din cauza evoluţiei vecinătăţilor. Construit în anul 1840, Conacul este unul dintre cele mai reprezentative construcţii de lemn din zona, având în vedere acoperişul curbat al construcţiei. Conacurile au o arhitectura marcantă, şi puţine au rămas intacte dealungul vremurilor. Conacul Benedek este un exemplu pozitiv în acest sens.

În afara inscripţiei anului 1840 pe timpanul casei nu avem alte date concrete privind datarea construcţiei, în acest fel acceptăm ipoteza construirii în acea perioadă.

Funcţiunea originală a clădirii – după formă, organizare spaţială şi denumirea păstrată prin tradiţie - este de conac, casă de locuit, reşedinţă a unui nobil.

Clădirea a suferit mai multe intervenţii în timp, atât funcţional cât şi structural, mai ales la nivelul pereţilor parterului şi a planşeului, însă structura originală a acoperişului a rămas intactă, suferind doar câteva improvizări de necesitate, reversibile. Şarpanta originală are o structură clară, valoroasă, fiind realizată în ideea încălzirii fără coş a parterului.